Reţeaua de educaţie din Sectorul 6, include un sistem complet, de la învăţământul preşcolar până la cel superior, academic. Astfel, copiii şi tinerii, dispun de 28 de grădiniţe, 31 de şcoli generale, 14 licee şi de Colegiul Naţional Elena Cuza.

Link reţea şcolară de stat, Sector 6
http://www.ismb6.edu.ro/retea_t_full.php

Link reţea şcolară particulară, Sector 6
http://www.ismb6.edu.ro/retea_p_full.php

Pentru toate unităţile din Municipiul Bucureşti, vă rugăm să accesaţi
www.ismb.edu.ro/Subpagini/Retea.html

Pentru informaţii suplimentare consultaţi site-ul Administraţia Şcolilor Sector 6
http://www.as6.ro/index.php?option=com_contact&view=category&catid=8&Itemid=18

Ponderea învăţământului superior transformă Sectorul 6 într-o adevărată cetate universitară. Cea mai reprezentativă este Universitatea Politehnică, situată în cartierul Grozăveşti (Splaiul Independenţei nr. 33). Complexul Universitar, incluzând 11 facultăţi, a fost construit între anii 1967-1972 după planurile arhitectului Octav Doicescu şi a format în timp generaţii de ingineri şi profesori valoroşi. Învăţământul politehnic românesc a avut străluciţi iniţiatori în secolul XIX, precum cărturarii Gheorghe Asachi şi Gheorghe Lazăr. Ei au înfiinţat primele şcoli de inginerie, cu predare în limba română în Moldova şi Muntenia. După Unirea Principatelor, la iniţiativa lui Mihail Kogălniceanu, în 1864, se înfiinţează Şcoala de Punţi şi Şosele, Mine şi Arhitectură, devenită mai târziu Şcoala de Poduri şi Şosele, condusă de inginerul Gheorghe Duca. Primii corifei ai învăţământului politehnic românesc au fost Anghel Saligni şi fratele său Alphons Saligni, care au predat cursuri în vechea clădire a Politehnicii din strada Gheorghe Polizu. Odată cu dezvoltarea cerinţelor învăţământului tehnic s-a impus crearea complexului politehnic, realizat în actualul Sector 6, unde se află cel mai mare campus universitar.

Universitatea Politehnică Bucureşti
http://www.pub.ro/

Facultăţi:

Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (ANEFS), înfiinţată în 1891 (printre primele instituţii de acest gen din Europa), este găzduită lângă palatul Cotroceni, în clădirea fostului corp regal de gardă al palatului. Iniţial, Academia era plasată în complexul sportiv din dealul Mihai Vodă, dar după demolările masive din 1985 a fost mutată în sediul actual din Şoseaua Cotroceni.

Introducerea educaţiei fizice în sistemul instituţionalizat de învăţământ, a fost înfăptuită prima dată în secolul XVIII (1785), în Germania, urmată apoi de Suedia. În România, organizarea învăţământului sportiv s-a datorat unei personalităţi reprezentate de colonelul Virgil Bădulescu, care după studii temeinice în Germania, a creat în ţară, în anul 1922, Institutul Naţional de Educaţie Fizică (INEF). Virgil Bădescu a reuşit cu inteligenţă şi tenacitate să impună învăţământul superior sportiv şi să formeze primele generaţii de "dascăli de agerime"(cum îi numea Tudor Arghezi) şi de sportivi de performanţă. Tot lui i se datorează amenajarea sălilor de antrenament, a bazelor sportive din toată ţara, tradiţie care se cere a fi continuată şi astăzi, având în vedere potenţialul sportiv şi performanţele obţinute până acum. ANEFS a avut o activitate prodigioasă în timp, formând generaţii de sportivi şi cultivând interesul şi pasiunea tinerilor, la nivel naţional.

Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport
- durata de studii: 4 ani

Specializări:
- Educaţie fizică şi sport
- Kinoterapie

Colegiul Universitar
- durata de studii: 3 ani

Specializări:
- măestrie sportivă (antrenori).

Învăţământul preşcolar se realizează în 28 de grădiniţe dintre care două sunt grădiniţe particulare (Grădiniţa Nr. 40, Grădiniţa Nr. 41, Grădiniţa nr. 57 "Hillary Clinton", Grădiniţa nr. 83, Grădiniţa nr. 87 - Spiriduşii, Grădiniţa nr. 90 - În Lumea Copiilor, Grădiniţa nr. 94, Grădiniţa nr. 111, Grădiniţa nr. 170, Grădiniţa nr. 195 "Prichindel", Grădiniţa nr. 197 - Zâna Florilor, Grădiniţa nr. 208, Grădiniţa nr. 209, Grădiniţa nr. 210, Grădiniţa nr. 217, Grădiniţa nr. 218, Grădiniţa nr. 229, Grădiniţa nr. 230, Grădiniţa nr. 80, Grădiniţa nr. 81, Grădiniţa nr. 246, Grădiniţa nr. 250, Grădiniţa nr. 272, Grădiniţa nr. 273, Grădiniţa nr. 274, Grădiniţa nr. 309 "Paradisul Piticilor", Grădiniţa nr. 221).

Învăţământul primar se realizează în 29 de şcoli dintre care 2 sunt şcoli speciale (Şcoala nr. 59 "Dimitrie Sturdza", Şcoala nr. 117, Şcoala nr. 142, Şcoala nr. 153, Şcoala nr. 155 "Sfânta Fecioara Maria", Şcoala nr. 156 "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", Şcoala nr. 157 "Ion Dumitriu", Şcoala nr. 160 "Sfânta Treime", Şcoala nr. 161, Şcoala nr. 163, Şcoala nr. 164 , Şcoala nr. 167 , Şcoala nr. 168, Şcoala nr. 169, Şcoala nr. 172 "Sfântul Andrei", Şcoala nr. 174 "Constantin Brâncuşi", Şcoala nr. 176 "Sfinţii Constantin şi Elena", Şcoala nr. 191, Şcoala nr. 193, Şcoala nr. 197, Şcoala nr. 198, Şcoala nr. 205, Şcoala nr. 206, Şcoala nr. 279 "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", Şcoala nr. 309, Şcoala nr. 310, Şcoala nr. 311, Şcoala pentru copii cu deficienţe de auz nr. 2 "Sfânta Maria", Şcoala specială nr. 11 cu grupe de preşcolari "Constantin Păunescu").

Învăţământul preuniversitar se realizează în 8 grupuri şcolare industriale, 4 licee teoretice, 1 colegiu naţional (Liceul Teoretic "Tudor Vladimirescu", Grupul Şcolar Industrial "Gheorghe Asachi", Grupul Şcolar Industrial "Petre Poni", Grupul Şcolar "Doamna Stanca", Colegiul Tehnic şi de Telecomunicaţii "Gheorghe Airinei", Colegiul Tehnic "Petru Maior", Colegiul Tehnic "Iuliu Maniu", Colegiul Naţional "Elena Cuza", Liceul Teoretic "Grigore Moisil", Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu", Liceul "Mircea Eliade", Liceul "Marin Preda", Liceul Economic "Costin C. Kiriţescu").