Aici puteţi găsi răspunsurile la cele mai frecvente întrebări primite de la dumneavoastră. Pentru informare şi consiliere suplimentară puteţi contacta Biroul Unic – Primăria Sector 6, cu sediul în Calea Plevnei nr.147-149, telefon: 021.529.85.39.

Reabilitarea termică

• Cui se adresează programul naţional de reabilitare termică?
  Cui se adresează programul naţional de reabilitare termică?
  
  Asociaţiilor de proprietari care doresc să crească performanţa energetică a blocurilor de locuinţe care au fost construite pe baza unui proiect elaborat în perioada 1950-1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.
   
• Ce presupune reabilitarea termică?
  Ce presupune reabilitarea termică?
  
  Pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietaje (blocuri cu locuinţe colective - condominii), actele normative în vigoare prevăd măsuri complexe, speciale, care se aplică fiecărei clădiri particularizat, dar pe întreg imobilul respectiv.
  
  Respectivele lucrări de intervenţii şi modificări la construcţiile existente se pot executa pe baza autorizaţiei de construire, conform soluţiei de reabilitare termică fundamentată a studiului de fezabilitate – audit energetic.
  
  Nu se acceptă lucrări locale de intervenţii şi modificări la faţadele unui bloc cu locuinţe colective în scopul reabilitării termice a unui apartament sau a unui grup de apartamente.
  
  Lucrările de reabilitare termică au în vedere următoarele aspecte:
  
  

  • izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului
  • înlocuirea ferestrelor întregului bloc şi a uşilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care vor izola mai bine fiecare încăpere
  • termo-hidroizolarea acoperişurilor sau a terasei/ termoizolarea planşeului de peste ultimul nivel, în cazul existenţei şarpantei
  • izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter
  • demontarea instalaţiilor şi echipamentelor aflate pe faţadele şi terasa blocului de locuinţe precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică
  • lucrări de refacere a finisajelor anvelopei

  
  În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga:
  
  

  • reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/ sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe
  • intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzirea spaţiilor comunale blocului de locuinţe
• Cât costă reabilitarea termică?
  Cât costă reabilitarea termică?
  
  

  • 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică
  • 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică
  • 20% de la asociaţia de proprietari
• Se poate reabilita un singur apartament din bloc?
  Se poate reabilita un singur apartament din bloc?
  
  Nu, deoarece nu este eficientă reabilitarea termică a unei singure locuinţe sau a unor locuinţe disparate într-un bloc de locuit. Fără a avea în vedere reabilitarea întregului bloc de locuinţe, nu s-ar putea prezenta o expertiză tehnică, un certificat energetic şi un audit energetic pe întreaga clădire aşa cum prevede în mod expres art.14 alin.(1) din Normele de aplicare aprobate prin H.G. 736/ 2010.
   

Câinii comunitari

• Cine se ocupă de problema câinilor comunitari şi ce măsuri s-au luat în această privinţă?
  Cine se ocupă de problema câinilor comunitari şi ce măsuri s-au luat în această privinţă?
  
  De problema câinilor comunitari se ocupă Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor Bucureşti din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu sediul provizoriu în Calea Călăraşi nr. 179, Sector 3, telefon 021.312.95.55. Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor Bucureşti este singura instituţie abilitată, în baza prevederilor legale în vigoare, prin care se derulează programul de gestionare a animalelor comunitare existente pe domeniul public al Municipiului Bucureşti. De asemenea, aveţi posibilitatea de a sesiza problemele generate de câinii fără stăpân, Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor la linia telefonică TEL-VERDE – 08008.27.722, pusă la dispoziţia cetăţenilor 24 de ore din 24.
  
  În cadrul Primăriei Sectorului 6 funcţionează Biroul Sanitar–Veterinar, care monitorizează atât situaţia animalelor cu stăpân, cât şi pe cea a câinilor vagabonzi, transmiţând informaţiile Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor Bucureşti.
   
• Există un sistem de amenzi pentru stăpânii de câini care nu curăţă mizeria în urma acestora?
  Există un sistem de amenzi pentru stăpânii de câini care nu curăţa mizeria în urma acestora?
  
  În baza H.C.G.M.B. 243/ 2005, au fost dispuse echipe ale Direcţiei Poliţie Comunitară Sector 6 să întreprindă controale pe toată raza sectorului, pentru a verifica dacă posesorii de animale de companie păstrează curăţenia pe domeniul public. Astfel, este interzisă plimbarea pe alei şi trotuare a animalelor de companie, fără ca proprietarul acestuia să dispună de materialele necesare pentru curăţirea locului şi evacuarea dejecţiilor fiziologice. A.D.P.U.D. Sector 6 a amenajat în parcurile sectorului locuri special destinate plimbării animalelor de companie. Proprietarii câinilor trebuie să ştie că nerespectarea prevederilor impuse de H.C.G.M.B. 243/ 2005 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 lei. Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi http://www.politia6.ro/document.php?doc=356
   

Maşini abandonate

• Către cine se poate face o reclamaţie pentru ridicarea unei maşini abandonate care ocupă inutil spaţiul din parcare?
  Către cine se poate face o reclamaţie pentru ridicarea unei maşini abandonate care ocupă inutil spaţiul din parcare?
  
  Trebuie să vă adresaţi Serviciului Inspecţie Comunitară din cadrul Primăriei Sectorului 6. Astfel, inspectorii se vor deplasa în teren, vor identifica maşina abandonată, apoi, în baza colaborării derulate cu Brigada de Poliţie Rutieră a Municipiului Bucureşti, vor obţine informaţii referitoare la proprietarii vehiculelor. În baza Legii nr. 421/ 2002, privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe domeniul public, vor fi întocmite documentaţiile necesare ridicării acestora. Acţiunea de ridicare se desfăşoară cu sprijinul utilajelor aparţinând Administraţiei Domeniului Public Sector 6 şi în colaborare cu Brigada de Poliţie Rutieră a Municipiului Bucureşti. Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi http://www.politia6.ro/document.php?doc=412
   

Asociaţiile de proprietari

• Cum se poate constitui o asociaţie de proprietari?
  Cum se poate constitui o asociaţie de proprietari?
  
  Asociaţia de proprietari reprezintă forma de asociere autonomă şi nonprofit a majorităţii proprietarilor dintr-un condominiu (proprietate imobiliară formată din proprietăţi individuale). Condominiul trebuie să se afle în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă. În condominiile cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte numai în condiţiile în care nu există o proprietate comună aferentă tronsoanelor sau scărilor care nu poate fi delimitată. Această asociere are ca scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi proprietarii. Consecinţele neluării măsurilor de organizare şi funcţionare cu privire la administrarea şi gestiunea proprietăţii comune sunt în răspunderea juridică a tuturor proprietarilor sau a reprezentanţilor acestora, după caz. Astfel, potrivit prevederilor art.3 din H.G. nr.588/ 2007, proprietarii din clădirile ale căror apartamente au fost dobândite în proprietate în condiţiile legii şi care nu s-au organizat în asociaţii de proprietari vor lua măsurile prevăzute de acest act normativ, pentru constituirea în asociaţii de proprietari. O dată înfiinţată, Asociaţia de Proprietari trebuie să fie organizată şi să funcţioneze, conform prevederilor Legii nr.230/ 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale H.G. nr.1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale acestei legi. Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial (asociaţii de proprietari) sunt cuprinse în Legea nr. 82/ 1991 – completată şi modificată ulterior, O.M.E.F. nr.1969/ 2007, Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3512 / 2008, alte acte normative specifice. Reglementările referitoare la raporturile individuale de muncă şi jurisdicţia muncii sunt prevăzute în Legea nr.53 / 2003 (Codul Muncii).
   
• Care sunt dezavantajele netransformării asociaţiei de locatari în asociaţie de proprietari?
  Care sunt dezavantajele netransformării asociaţiei de locatari în asociaţie de proprietari?
  
  1. Lipsa calităţii de persoană juridică cu drepturi depline, care decurg din legislaţia specifică asociaţiilor de proprietari, în faţa oricărei instituţii publice de stat sau private, ceea ce poate înseamnă ilegalitate în raporturile cu terţii.
  
  2. Proprietarii nu au dreptul la scutiri:
  

  • de impozit pe veniturile din închirieri ale spaţiilor comune sau din activităţi economice etc.;
  • la plata taxei judiciare de timbru pentru acţiunile în instanţă împotriva restanţierilor;
  • la plata taxei judiciare de timbru pentru acţiunile în instanţă împotriva furnizorilor de servicii publice (RADET, APA NOVA etc.) privind drepturile consumatorilor.

  
  3. Nu se poate beneficia de o acţiune simplă şi rapidă în justiţie şi de privilegiul imobiliar asupra bunurilor mobile şi imobile ale restanţierilor, la judecătorie, ceea ce înseamnă că restanţierii care nu plătesc întreţinerea sunt foarte greu de judecat şi de executat silit. Acţionarea în instanţă trebuie să se facă în nume personal de către fiecare proprietar în parte. Astfel, proprietarii buni-platnici suportă cheltuielile restanţierilor.
  
  4. Nu există reglementare legală pentru un sistem propriu de penalizări, pentru constrângerea persoanelor rău platnice să-şi exercite obligaţia de plată a cotelor de întreţinere în termen.
  
  5. Nu se pot obţine finanţări sau credite avantajoase, cu dobândă subvenţionată, pentru lucrări de consolidare, reabilitare sau modernizare a clădirii.
  
  6. Nu se pot deschide conturi bancare în numele asociaţiei.
  
  7. Nu se pot retribui persoanele care se implică în activităţi practice sau cu răspundere în cadrul asociaţiei.
  
  8. Riscul proprietarilor de a primi amenzi de la instituţiile statului (Primărie, Administraţia Finanţelor Publice, Inspectoratul Teritorial de Muncă, etc).
   
• Care sunt documentele necesare pentru înfiinţare?
  Care sunt documentele necesare pentru înfiinţare?
  
  

  • Statutul asociaţiei, Actul constitutiv (anexă la statut);
  • Acordul de asociere;
  • Procesul-verbal al adunării de constituire a asociaţiei de proprietari;
  • Cerere de înregistrare la administraţia financiară teritorială/ Direcţia de taxe şi impozite locale.

  
  * dacă asociaţiile se înfiinţează separat pe scări, la dosar mai trebuie:

  • Convenţie între asociaţiile constituite privind consumurile pe scări;
  • Declaraţie de delimitare a părţilor comune;
  • Cerere aviz furnizori pentru posibilităţi tehnice de separare.

  
  ** documentele trebuie completate în 3 exemplare originale şi semnate de cel puţin 50%+1 (jumătate plus unu) din totalul proprietarilor din bloc, scară sau tronson de clădire.
  Asociaţia de proprietari se înfiinţează prin acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din cadrul aceluiaşi condominiu cu cel puţin 3 proprietari.
   
• Unde se depune cererea pentru obţinerea personalităţii juridice?
  Unde se depune cererea pentru obţinerea personalităţii juridice?
  
  Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari împreună cu statutul, acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării generale de constituire se depun şi se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea. Pentru Sectorul 6, documentele se depun la Serviciul Public de Finanţe Publice Locale Sector 6 – Persoane Juridice cu sediul în Aleea Bistra nr.4.
  
  Dosarul depus la organul financiar local, va fi analizat de judecătorul delegat desemnat la organul financiar local de către preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află clădirea. Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat, fără alte formalităţi. Încheierea se dă fără citarea părţilor şi este executorie. Încheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă cu citarea părţilor. După primirea la sediul asociaţiei a citaţiei şi a încheierii judecătoreşti, reprezentantul asociaţiei trebuie să se prezinte, cu acestea, la grefierul Judecătoriei pentru timbrarea şi legalizarea încheierii judecătoreşti.
   
• Cum poate un proprietar să devină membru al asociaţiei de proprietari?
  Cum poate un proprietar să devină membru al asociaţiei de proprietari?
  
  Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea generală de constituire şi care nu şi-au dat consimţământul în condiţiile prevăzute la art.7 se face la cererea scrisă a acestora, fără alte formalităţi. Proprietarul din cadrul asociaţiei, solicită să devină membru al asociaţiei de proprietari prin semnarea unui act adiţional la acordul de asociere, fără alte formalităţi (art.9 H.G. nr.1588/ 2007). Înscrierea în cartea funciară a proprietăţii individuale şi a condominiului se face potrivit dispoziţiilor legale în materie (art.10 H.G. nr.1588 / 2007).
   
• Cum se obţine codul de identificare fiscală?
  Cum se obţine codul de identificare fiscală?
  
  După înfiinţarea asociaţiei de proprietari, aceasta se identifică prin denumire, adresa condominiului, încheierea judecătorului-delegat sau orice alt document legal acordat la înfiinţare şi prin codul de identificare fiscală al asociaţiei. Actele emise de asociaţiile de proprietari vor cuprinde atributele de identificare (art.11 H.G. nr.1588/ 2007). La data înfiinţării e obligatoriu să se facă, pe bază de proces-verbal, predarea-primirea evidenţei mijloacelor materiale şi băneşti între fosta asociaţie şi actuala asociaţie de proprietari. După obţinerea încheierii judecătoreşti definitive, se va depune la Administraţia Financiară Sector 6, Declaraţia de înregistrare fiscală pentru obţinerea Certificatului de înregistrare fiscală care conţine Codul de identificare fiscală a asociaţiei de proprietari, împreună cu copii după documentele asociaţiei. Asociaţia de proprietari îşi poate alege unitatea bancară la care să-şi deschidă cont. Toate demersurile, în acest sens, vor fi efectuate de către preşedintele asociaţiei.
  
  În baza datelor din încheierea judecătorului delegat şi a codului de identificare fiscală, trebuie să se comande, la o firmă de profil, ştampila, cu denumirea asociaţiei de proprietari, adresa asociaţiei şi codul fiscal.
   

Diverse

• Care sunt actele necesare pentru depunerea cererii în vederea atribuirii de locuinţe în baza Legii Nr. 114/1996, republicată şi modificată, a Normelor metodologice de aplicare a acesteia şi a criteriilor aprobate de Consiliul Local al Sectorului 6 şi Prefectura Municipiului Bucureşti?
  Care sunt actele necesare pentru depunerea cererii în vederea atribuirii de locuinţe în baza Legii Nr. 114/1996, republicată şi modificată, a Normelor metodologice de aplicare a acesteia şi a criteriilor aprobate de Consiliul Local al Sectorului 6 şi Prefectura Municipiului Bucureşti?
  
  Pentru a fi analizată cererea, este necesar ca aceasta să se depună individual şi în nume propriu şi să se prezinte în original şi xerocopie sau, după caz, copii legalizate la data depunerii cererii, actele mai jos menţionate:
  
  1. Declaraţie dată la notarul public, la data depunerii cererii, din care să rezulte că familia solicitantului (soţul, soţia şi copiii, care vor fi nominalizaţi; pentru solicitantul necăsătorit, se va preciza starea civilă) nu deţine în proprietate o locuinţă, nu a înstrăinat o locuinţă după data de 01.01.1990, nu a beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe, nu deţine în calitate de chiriaş o locuinţă din fondul statului, nu a refuzat după data de 01.01.1990 o repartiţie pentru locuinţa din fondul statului şi nu a cedat un contract de închiriere după data de 01.01.1990. Tot în declaraţie, solicitantul va preciza unde locuieşte în fapt familia sa şi că se angajează ca orice modificare survenită în situaţia locativă a familiei sale să o aducă imediat la cunoştinţa Primăriei. De asemenea, solicitantul va menţiona şi dacă membrii familiei sale (soţul, soţia, copii majori) realizează venituri pe cont propriu (din închiriere bunuri mobile şi imobile, activităţi autorizate conform legii sau din alte activităţi producătoare de venituri impozabile) urmând să prezinte în acest sens acte care să dovedească veniturile respective.
  
  2. Certificatul de căsătorie sau sentinţa de divorţ, dacă este cazul – copie şi original.
  
  3. Actele de identitate ale ambilor soţi, dacă este cazul – copie şi original. Dovada domiciliilor stabile avute până la data depunerii cererii se va face pentru solicitant(ă) şi, după caz, soţia/ soţul acestuia/ acesteia, pe baza adeverinţei eliberate de serviciul pentru evidenţa persoanelor, din cadrul secţiei de poliţie pe raza cărei solicitantul (a) are domiciliul stabil – original.
  
  4. Certificatele de naştere ale copiilor sau actele de identitate, dacă este cazul – copie şi original.
  
  5. Dovada calităţii în care familia figurează cu domiciliul stabil. În acest sens va prezenta, după caz:

  • actul de proprietate sau contractul de închiriere sau adresa unde familia figurează cu domiciliul stabil şi gospodăreşte în calitate de tolerat la părinţi sau copii. Se va prezenta şi schiţa cu suprafaţa locuibilă a acesteia – copie şi original
  • contractul de închiriere (în care se va preciza numărul de camere închiriate) şi actul de proprietate de la adresa unde familia figurează cu domiciliul stabil şi gospodăreşte în calitate de chiriaş la proprietar – copie şi original

  
  6. În cazul în care soţii sau unul dintre aceştia, după data de 01.01.1990, au avut domiciliul stabil la altă adresă faţă de cea actuală urmează să prezinte, după caz, şi actele domiciliului anterior:
  
  6.1. pentru domicilii stabilite avute în mediul urban, se vor prezenta, după caz:
  

  • contractul de închiriere, dacă au locuit în calitate de chiriaş la proprietar – copie şi original
  • actul de proprietate sau contractul de închiriere şi actele de identitate ale părinţilor dacă au domiciliul la aceştia – copie şi original.

  
  Dacă nu pot fi prezentate actele de proprietate sau contractele de închiriere ale locuinţelor, se vor prezenta adeverinţe de la Direcţiile/ Serviciile publice pentru Finanţe Publice din cadrul Primăriilor pe raza cărora se situează imobilele respective, în care să se menţioneze dacă solicitanţii au figurat în calitate de proprietar sau chiriaş, după 01.01.1990 – copie şi original.
  
  Pentru domicilii stabilite avute în mediul rural, se vor prezenta adeverinţe eliberate de Primăriile comunelor pe raza cărora au domiciliat, din care să reiasă dacă au figurat sau figurează cu locuinţă proprietate personală şi teren intravilan pe raza comunelor, după 01.01.1990 – original.
  
  7. Actele de identitate ale persoanelor care locuiesc cu domiciliul stabil la adresa familiei solicitante pentru copiii cu vârsta sub 14 ani se vor prezenta certificatele de naştere – copie şi original.
  
  8. Adeverinţă de la asociaţia de proprietari a blocului în care solicitantul locuieşte, în care să se precizeze persoanele pentru care s-au plătit cote de întreţinere în ultimele 12 luni – original.
  
  9. Dovada studiilor absolvite de familia solicitantului, soţ şi soţie – copie şi original. Cei care nu au urmat o formă de învăţământ vor da declaraţie notarială în acest sens.
  
  10. Certificat medical (dacă este cazul), conform O.U.G. nr.40/ 1999, avizată de medicul de familie, pentru solicitant, soţ/ soţie, copii şi/ sau părinţii soţilor, dacă locuiesc şi gospodăresc împreună – original.
  
  11. Certificat de handicap, dacă este cazul – copie şi original.
  
  12. Certificat de rănit sau urmaş al celui decedat în Revoluţia din decembrie 1989, dacă este cazul – copie şi original.
  
  13. Dovada drepturilor acordate de prevederile Legii nr.44/ 1994, dacă este cazul – copie şi original.
  
  14. Dovada drepturilor acordate de prevederile Decretului Lege nr.118/ 1990, completată şi modificată prin Legea nr.189/ 2000, dacă este cazul – copie şi original.
  
  15. În cazul în care solicitanţii sunt evacuaţi, vor prezenta sentinţa judecătorească de evacuare şi procesul verbal de punere în aplicare a sentinţei sau notificare în vederea evacuării emisă de executor judecătoresc – copie şi original.
  
  16. Pentru copiii rezultaţi din concubinaj, recunoscuţi de tată, se va prezenta hotărârea judecătorească de încredinţare a minorilor – copie şi original.
  
  17. Dovada veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni de familia solicitantului (solicitantul, soţul/ soţia şi copiii)
  
  

  • adeverinţa de la locurile de muncă cu veniturile nete realizate în ultimele 12 luni pentru fiecare membru de familie salariat: persoanele salariate la societăţi particulare vor prezenta, pe lângă adeverinţa, şi cartea de muncă completată la zi sau contractul de muncă – copie şi original
  • şomerii vor prezenta carnetul de luare în evidenţă la oficiul forţei de muncă şi dovada veniturilor realizate de aceştia în lunile respective – copie şi original
  • cei care nu au loc de muncă şi nu realizează nici un venit vor prezenta declaraţie dată la notarul public în acest sens (pentru lunile în care nu au lucrat, în ultimul an)
  • pensionarii vor prezenta taloanele de pensie din ultimele 12 luni sau adeverinţa eliberată de oficiul de pensii cu pensia primită în ultimele 12 luni, decizia de pensionare şi după caz, decizia de pierdere a capacităţii de muncă
  • pentru copiii preşcolari se va prezenta talon-extras bancar cu alocaţia de stat primită în luna anterioară depunerii cererii – copie şi original

  
  
  NOTĂ: Cererile privind repartizarea locuinţelor în baza Legii nr. 114/ 1996 şi a Normelor metodologice de aplicare a acesteia vor fi analizate de Comisia Socială, constituită prin H.C.L. Sector 6, care va stabili punctajele în baza criteriilor aprobate de Consiliu Local Sector 6 şi Prefectură. Vechimea cererii se ia în calcul de la data la care solicitantul a prezentat toate actele necesare pentru ca aceasta să fie analizată de Comisia Socială.
  
  Solicitantul are obligaţia să aducă la cunoştinţa Primăriei orice modificare survenită în situaţia sa faţă de cea de la data depunerii cererii.
  
  Conform prevederilor Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.114/ 1996, listele cu ordinea de prioritate a solicitanţilor îndreptăţiţi la atribuirea unei locuinţe, se întocmesc anual. În acest sens, solicitanţii au obligaţia să se prezinte anual, în luna septembrie, cu actele necesare pentru reverificarea situaţiei locative, în caz contrar nu vor fi luaţi în evidenţă pe listele cu solicitanţii, care se vor întocmi pentru anul următor.
  
  Documentele menţionate mai sus, sunt solicitate în temeiul următoarelor acte normative:
  

  • Legea locuinţei nr.114/ 1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
  • H.G. nr.1275/ 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.114/ 1996.
• Ce lucrări de reparaţii la faţade se pot realiza fără/ cu autorizaţie de construire?
  Ce lucrări de reparaţii la faţade se pot realiza fără/ cu autorizaţie de construire?
  
  Reparaţiile, în funcţie de complexitatea lucrărilor de construcţii şi a elementelor construcţiei existente la care se va interveni, se pot executa fără autorizaţie de construire, sau în baza prevederilor autorizaţiei de construire, aşa după cum lucrările se încadrează în prevederile art.11 al Legii nr. 50/ 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  
  Fără autorizaţie de construire
  
  Conform Legii construcţiilor 50/1991, modificată în anul 2008, se pot executa fără autorizaţie de construire, lucrările precizate în art.11 din legea mai sus menţionată, cu restricţiile impuse conform prevederilor respective
  
  Art. 11.
  
  (1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:
  
  b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii
  
  e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
  
  h) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări, fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste lucrări nu se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel
  
  1. finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea
  
  2. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/ sau a acoperişului, dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia - terasă/ şarpanta, la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/ sau a zonelor de protecţie a monumentelor şi/ sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii.
  
  Cu autorizaţie de construire
  
  Intervenţiile la construcţia existentă care nu se încadrează în cele menţionate mai sus. În această situaţie se execută lucrările după obţinerea autorizaţiei de construire necesară (actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor) emisă în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii. În prima etapă se solicită şi se obţine pentru lucrările de construcţii respective, certificatul de urbanism necesar, prin care, se vor face cunoscute informaţiile (în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi regulamentelor aferente avizate şi aprobate potrivit legii) referitoare la regimul juridic economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor la data solicitării.
   
• Cum pot tăia un copac uscat?
  Cum pot tăia un copac uscat?
  
  Singura instituţie abilitată să taie un copac uscat este Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. Este necesară eliberarea unui aviz de specialitate în vederea executării acestei lucrări.
   
• Către cine pot fi adresate reclamaţii cu privire la ocuparea abuzivă a locului de parcare?
  Către cine pot fi adresate reclamaţii cu privire la ocuparea abuzivă a locului de parcare?
  
  Trebuie să vă adresaţi Serviciului Inspecţie Comunitară din cadrul Primăriei Sectorului 6. Inspectorii se vor deplasa în teren pentru a-l soma pe cel care ocupă locul de parcare. Dacă nu se va conforma celor impuse de somaţie, în baza H.C.G.M.B. nr.32/ 1994, respectivul va primi amendă în valoare de 1.000 lei.
   
• Care sunt actele necesare pentru eliberarea primului act de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani?
  Care sunt actele necesare pentru eliberarea primului act de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani?
  
  Documentele necesare sunt:
  

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate;
  • certificatul de naştere, original şi copie;
  • documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
  • declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu imaginea preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
  • fişa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului realizată de unitatea de poliţie de la locul de domiciliu sau reşedinţă al solicitantului;
  • chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate - de 7 lei;
  • timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru - 4 lei.

  
  
  Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul respectiv.
   
• Cum se poate realiza divorţul prin acordul soţilor?
  Cum se poate realiza divorţul prin acordul soţilor?
  
  Începând cu data de 25.12.2010 au devenit aplicabile dispoziţiile art. II din Legea nr.202/ 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor referitoare la divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau procedură notarială.
  
  Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi.
  
  Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.
  
  În cererea de divorţ soţii declară pe proprie răspundere că:
  
  a) sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
  b) nu au copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi;
  c) niciunul dintre soţi nu este pus sub interdicţie;
  d) nu au mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.
  
  La depunerea cererii de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat solicită soţilor următoarele documente:
  
  a) certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi copie;
  b) documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie;
  c) declaraţie autentificată în faţa notarului public, în situaţia în care ultima locuinţă comună nu este aceeaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscrisă în actele de identitate.
  
  În cazul cetăţenilor străini certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate conform convenţiilor internaţionale şi tratatelor încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.
  
  În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorţ se face în prezenţa unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
  
  Dovada identităţii se poate face, de către soţi, cu unul dintre următoarele documente:
  
  a) pentru cetăţenii români - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul, care să se afle în termenul de valabilitate, atât la momentul depunerii cererii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  b) pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European - documentul de identitate sau paşaportul, emis de statul aparţinător;
  c) pentru apatrizi - paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
  d) pentru cetăţenii străini din statele terţe - paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viză de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
  e) pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România - document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, document de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară - protecţie umanitar condiţionată;
  f) pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România - paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.
  
  Ofiţerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorţ în ziua în care a fost primită şi acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.
  
  La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice dacă soţii stăruie să divorţeze, vor da o nouă declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat. Ofiţerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ, document ce va fi înmânat foştilor soţi într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.
  
  În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în baza cererii formulate de către unul dintre foştii soţi, personal sau prin împuternicit cu procură specială. Cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorţ.
   
• Cum afli care este situaţia juridică a terenului?
  Cum afli care este situaţia juridică a terenului?
  
  Adresează-te Primăriei Municipiului Bucureşti - Direcţia Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală, Primăria Sectorului 6 deţinând situaţia cadastrală întocmită pe bază declarativă la nivelul anului 1986.
   
• Unde se colectează impozitele şi taxele locale în Sectorul 6?
  Unde se colectează impozitele şi taxele locale în sectorul 6?
  
  Serviciul Public Pentru Finanţe Publice Locale Sector 6 este compartimentul propriu de specialitate din Primăria sectorului 6 având ca obiect de activitate stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor.
  
  Centrul nr.1 Orizont cu sediul în Drumul Taberei Nr. 18 - Complex Orizont, extins în anul 2001, în care-şi desfăşoară activitatea şi conducerea S.P.F.P.L. sector 6, care coordonează şi celelalte centre, precum şi serviciile Buget - Finanţe, Contabilitate - Venituri, Juridic, Resurse Umane, administrativ, pe lângă serviciul de constatare, stabilire, urmărire şi încasare de impozite şi taxe locale pentru persoane fizice. Tot în acest centru am înfiinţat şi un birou de executări silite în condiţiile legii, tocmai pentru a îmbunătăţi activitatea de colectare a debitelor, în special de la persoanele cu datorii mari, iar pentru o mai bună informare a publicului şi pentru rezolvarea petiţiilor contribuabililor am înfiinţat un birou de asistenţă pentru aceştia.
  
  Informaţii se pot obţine şi la adresele de e-mail:
  
  Telefon: 021.413.77.90
  Fax: 021.413.77.89
  Program de lucru:
  Luni, Marţi, Joi: 8.30 - 16.30
  Miercuri: 8.30 - 18.30
  Vineri: 8.30 - 14.00
  
  Centrul nr.2 - Militari cu sediul în Şoseaua Virtuţii Nr. 1-3
  
  Activitate: constatare, impunere, urmărire şi colectare impozite şi taxe locale de la persoane fizice.
  Telefon: 021.413 77 90
  Fax: 021.430.04.12
  Program de lucru:
  Luni, Marţi, Joi: 8.30 - 16.30
  Miercuri: 8.30 - 18.30
  Vineri: 8.30 - 14.00
  
  Centrul nr.3 - Giuleşti cu sediul în Calea Giuleşti Nr. 125
  
  Activitate: constatare, impunere, urmărire şi colectare impozite şi taxe locale de la persoane fizice.
  Telefon: 021.413.77.90
  Fax: 021.220.54.24
  Program de lucru:
  Luni, Marţi, Joi: 8.30 - 16.30
  Miercuri: 8.30 - 18.30
  Vineri: 8.30 - 14.00
  
  Centrul nr.4 - Persoana Juridice - Drumul Taberei Nr. 18, Complex Orizont, Etaj 1
  
  Activitate: funcţionează un serviciu de statistică şi înregistrare amenzi persoane fizice.
  Telefon: 021.413.77.90
  Fax: 021.413.65.14
  Program de lucru:
  Luni, Marţi, Joi: 8.30 - 16.30
  Miercuri: 8.30 - 18.30
  Vineri: 8.30 - 14.00
  
  Centrul nr.5 din Drumul Taberei Nr. 40, (lângă Piaţa Sergiu Celibidache) înfiinţat în anul 2003 are ca principal obiect de activitate încasarea amenzilor privind circulaţia pe drumurile publice conform O.G. nr.195 / 2003, aplicate de agenţii constatatori. Centrul funcţionează cu program prelungit, pentru a da posibilitatea plătitorilor să beneficieze de reducerea la jumătate din cuantumul amenzii în cazul în care aceasta este achitată în termen de 48 de ore de la comiterea contravenţiei.
  
  Telefon: 021.413.77.90
  Fax: 021.499.16.21
  Program de lucru:
  Luni, Marţi, Miercuri, Joi: 7.00 - 21.00
  Vineri: 7.00 - 19.00
  Sâmbătă: 9.00 - 14.00