Scurtă prezentare

Dintre edificiile valoroase existente în Sectorul 6 datând din 1886 este biserica Adormirii Maicii Domnului din cartierul Giuleşti. În anul 1900, proprietarul moşiei Giuleşti-Ţigănie, Alexandru Costescu, care va forma satul Costeasca (devenit mai târziu "Principele Carol" apoi "Marele Voievod Viteazu"), construieşte în cartierul Giuleşti biserica având hramul "Adormirii Maicii Domnului", târnosită în 1930. Pictura a fost realizată de Vasile Rudeanu, în 1934. Afectată de cutremurul din 1940, va fi consolidată şi repictată de Samoilă şi Tr. Trestioreanu. Biserica este situată pe Şoseaua Giuleşti, nr.237, sector 6.

Alt lăcaş religios din Sectorul 6 este biserica Sfântul Ilie – Grant construită între anii 1907-1918 (str. George Mihail Yamfirescu nr. 55, în zona Pieţei Crângaşi). Biserica a fost ridicată în stil tradiţional bizantin, pe un teren donat de Ştefan Dobrescu, mare proprietar, lângă Podul Grant. Piatra de temelie a fost pusă în prezenţa primarului capitalei, Vintilă I. C. Brătianu. Întrerupte din cauza războiului, lucrările s-au terminat în anul 1918. Catapeteasma şi 12 icoane prăznicare au fost pictate de Ioan Siminionescu. Biserica a fost târnosită în duminica de 16 decembrie 1918, de către episcopul Meratie Gălăţeanu, delegat al mitropolitului primat Konon Arămescu-Dornici şi un sobor de preoţi. Pictura a fost realizată în 1927. Cutremurul din 1940 şi bombardamentele din aprilie 1944 au afectat biserica, provocându-i avarii care au fost remediate ulterior. Prin bunăvoinţa enoriaşilor lt. col. Ştefan Olteanu şi Ilie Stanciu, între anii 1991-1994, s-a consolidat şi restaurat structura de rezistenţă a bisericii. În perioada 1994-1996 s-a executat pictura în frescă pe toată suprafaţa bisericii, s-au restaurat vitraliile, s-a înlocuit sistemul de iluminare, iar între anii 1997-1999 s-au reconstruit camera mortuară, încăperea pentru arderea lumânărilor şi cancelaria parohială cu sistemul de încălzire adecvat şi s-au înfrumuseţat suprafeţele din jurul bisericii.

În anul 1906 începe construcţia altei biserici importante din actualul Sector 6, biserica Sfântul Gheorghe, având ca hram "Adormirii Maicii Domnului", situată pe Calea Plevnei nr.122, lângă Spitalul Militari. Acest lăcaş s-a ridicat pe locul vechii biserici construite de fraţii Vasile şi Chiriac - "Farmazonii" (francmasonii), pe care au numit-o Malmaison, după numele cazărmii şi a străzii din această zonă. Mai târziu, strada Malmaison s-a numit Ştefan Furtună, iar în prezent a devenit Mircea Vulcănescu. Biserica a fost reconstruită între anii 1906-1908 cu sprijinul enoriaşilor şi mai ales a familiei Elisabeta şi Petrache Nichifor, care au adus o contribuţie substanţială în memoria fiicei lor Mărioara, moartă la vârsta de 20 de ani (bustul ei şi numele ctitorilor se află înscrise pe un monument în faţa bisericii). Noul lăcaş a fost târnosit în anul 1909. Avariată de cutremurul din 1940, biserica este reparată şi consolidată cu tiranţi de susţinere a arcelor în 1943. Între 1954-1963 fresca este repictată de M. Stoian şi restaurată în 1983 de profesorul P. Achiţeniei. Biserica a fost resfinţită la 26 mai 1984 de episcopul Roman Ialomiţeanu şi un sobor de preoţi. În curtea bisericii se află vechiul mormânt comun al celor 50 de militari pompieri, căzuţi la 13 septembrie 1848, în lupta cu turcii din Dealul Spirii, străjuit de un monument comemorativ, ridicat în 1988 cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la sacrificiul pompierilor.

Biserica Buna Vestire din Calea Giuleşti nr.111, dincolo de Podul Grant, a fost construită între 1921-1923 pe terenul dăruit de Nicolae Dumitrescu. A fost pictată între anii 1929-1930 de către preotul Nicolae Angelescu care a ridicat şi casa parohială. Bombardamentele germane din 24-26 august 1944 au distrus biserica, o bombă căzând chiar în mijlocul ei. A fost refăcută în anul 1971. După cutremurul din 1977 i s-au făcut reparaţii capitale, iar în anul 1988 i s-a reparat învelitoarea. Lăcaşul are plan triconic, are o turlă cilindrică, pe bază patrată, turla cu opt ferestre alungite este boltită cu o calotă sferică. În interior pictura în frescă datează din anii 1989-1991, autor fiind prof. Pandele Buroiană. Resfinţirea bisericii a avut loc la 20 mai 1994, fiind oficiată de P.S. Teodosie Snagoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La 29 mai 1930, pe un teren cedat de Ministerul de Război pe dealul Cotrocenilor, s-a pus piatra de fundaţie pentru biserica Cotroceni – Răzoare. Aici, la marginea oraşului, va începe construirea cartierului Drumul Taberei, denumit astfel de la tabăra de panduri instalată în 1821 de Tudor Vladimirescu. După 1925, Arhiepiscopia Bucureştiului hotărâse ca Mănăstirea Cotroceni să servească exclusiv armatei, ceilalţi enoriaşi fiind îndrumaţi spre bisericile mai îndepărtate, precum Sfânta Treime – Ghencea şi Cărămidarii de Sus – Grozăveşti. Pentru a satisface totuşi dorinţa localnicilor de a avea o biserică proprie, Ministerul Armatei pune la dispoziţie terenul ei, de pe Câmpia Cotroceni, sprijinind cu fonduri băneşti ridicarea viitorului lăcaş, după planurile arhitectului M. Irineu. Comitetul de supraveghere a construcţiei, era alcătuit din enoriaşi şi militari având ca preşedinte pe generalul Fotache Ionescu, comandantul Şcolii Militare de Geniu. La ridicarea bisericii a contribuit şi Casa Regală. Pictura interioară a fost realizată între anii 1949-1951, de Iosif Vass şi Gh. Teodorescu-Romanaţi. Biserica a fost târnosită la 26 noiembrie 1939. Frumosul lăcaş de arhitectură al bisericii Cotroceni-Răzoare, cu hramurile "Sf.Ierarh Vasile cel Mare" şi "Cuvioasa Paraschiva", se află situat la întretăierea Drumul Taberei cu Drumul Sării şi cu Piaţa Răzoare. În curtea bisericii, bogată în vegetaţie, se află o troiţă din lemn, ridicată pentru eroii Revoluţiei din 1989. În anul 1999, a fost construit în incintă, cu ajutorul prof. Dr. Viorel Panaitescu şi al enoriaşilor, un aghiasmator poligonal, cu o cupolă sprijinită pe coloane.

Biserica Belvedere a fost construită în 1943 de arhitectul I. Troienescu pe terenul de lângă Palatul Belvedere-Grant, fosta reşedinţă de vară a familiei Golescu. Piatra de temelie a noii biserici ce va purta hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", a fost pusă în prezenţa patriarhului Miron Cristea, lăcaşul fiind terminat în anul 1940. Afectat de bombardamente în timpul războiului, lăcaşul a fost reparat de mai multe ori. După anul 1965 s-a realizat pictura în frescă de D. Hornung şi V. Caraman. Impozantul lăcaş are un frumos pridvor cu coloane şi ancadramente sculpate în piatră, vitralii şi podoabe de cult. Biserica Belvedere este situată în cartierul Regiei, la intersecţia str. Cărvunarilor nr.1 cu str. Ecaterina Varga şi str. Lt. Zalic, în apropiere de Stadionul Sportul Studenţesc.

Biserica Buna Vestire - Cărămidarii de Sus

În zona de vest a oraşului, în fostul sat Grozăveştii de Jos de pe malul drept al Dâmboviţei se zăresc turlele unei biserici vechi. Primul lăcaş a fost zidit în anul 1805 de protopopul Nicolae Trasnea împreună cu Jupan Sterie Chirovici măcelarul, diaconul Marin Trasnea şi arhimandritul Kir Visarion de la Mănăstirea Cotroceni. Iniţial, planul era în formă de navă, cu o singură turlă de şindrilă, care în 1847 a fost dărâmată de Iliad Matache, staroste de zidari. La data de 25 septembrie 1848 a fost sfinţită. În 1872, în timpul domniei Prinţului Carol şi al păstoririi Mitropolitului Calinic Miclescu, prin străduinţa epitropilor Nae Caplescu şi preot Ştefan Duhovnicul, biserica este refăcută a treia oară. La 10 august 1875 „pe la ceasul trei” i se aprinde acoperişul de la scânteile sărite de la o locomotivă. În 1877 a fost refăcută şi pictată de Gheorghe Ioanid. În 1893 este refăcută din nou, după inundaţia din  27 aprilie 1893, care o afectează în parte. În 1911 este spălată pictura şi se construiesc case parohiale. În 1925, fiind crăpată datorită vibraţiilor produse de trenurile ce treceau prin spatele bisericii, s-a consolidat cu tiranţi metalici. În 1983 se restaurează, iar în 1988 este pictată de părintele David, fiind sfinţită de episcopul Roman Ialomiţeanul. Biserica are o singură navă, o turlă octogonală înconjurată de alte patru turnuri mici aşezate peste nivelul cornişei. La faţada vestică, pe baza supraînălţată a turlei principale, într-un spaţiu semicircular, este pictată icoana hramului – Buna Vestire.

Biserica Cuvioasa Paraschiva (Dreptăţii) a fost ridicată în anul 1943, dupa planurile arhitectului Dumitru Ionescu Berechet. Aceasta are o absidă semicirculară pentru sfântul altar şi două spaţii dreptunghiulare laterale. Interiorul este pictat în întregime între anii 1956-1959 în stil neobizantin, în tempera, de către pictoriţa Florica Budiş. Între anii 1975-1976 pictura s-a refăcut de către pictorul Toma Lascoiu, cu contribuţia enoriaşilor.

Biserica Schimbarea la Faţă, Ghencea I este situată pe strada Târgu Neamţ, la marginea de vest a parcului Drumul Taberei. O primă biserică din lemn a fost construită în 1997 de meşteri dulgheri din localitatea Bilbor, judeţul Harghita. Este construită din bârne de lemn pe fundaţii de beton, are un plan triconic şi un turn – clopotniţa. În 1998 au fost făcute picturile interioare de către pictorul Mircea Petrişor. În partea de sud, este amplasată o alta biserică din zid. Fundaţiile s-au turnat în 1997. În luna septembrie 2000, structura şi turlele erau realizate. Edificiul are un plan triconic, cu o turlă mare şi două turnuri în faţada de vest, peste încăperile laterale pronaosului.

Biserica Sf. Spiridon este amplasată pe frontul sudic al Bulevardului Ghencea, peste drum de cimitirele Ghencea Militar şi Civil. O capelă a fost construită în anul 1938, care era amenajată într-un fost atelier de tâmplărie. În anul 1940 s-a construit o capelă mai mare, care a servit timp de 33 ani pentru oficierea slujbelor. Prin străduinţa continuă, în anul 1957 s-a început construirea bisericii, după planurile întocmite de arhitect Dumitru Ionescu-Berechet. În anul 1972 biserica a fost terminată. În anul 1975 a fost începută pictarea bisericii de pictorul Gheorghe Vasilescu Popa, iar după decesul acestuia, a fost terminată în anul 1977 de pictorul Vasile Brendea. Sfinţirea picturii s-a oficiat de episcopul Roman Ialomiţeanul. Biserica are un plan triconic de dimensiuni mari şi înălţime de 19 metri, cu două turle octogonale pe baze pătrate. Pardoseala este din mozaic veneţian, ansamblul pictural se întinde pe tot spaţiul amplu al navei, iar faţadele sunt împărţite în două registre inegale printr-un brâu ornamentat cu motive florale. După 1990, în dreptul faţadei vestice, s-a construit o nişă cu o troiţă pentru eroii armatei române.

Biserica Sf. Apostol Andrei este construită din lemn prin bunăvoinţa ctitorului ieromonah Pamvo, de la Schitul Sihastria Putnei, în vara anului 1996, fiind sfiinţită chiar de hram în acelaşi an. Statutul bisericii este acela de paraclis al Asociaţiei Aşezământul Studenţesc Sfântul Apostol Andrei. Este o biserică misionară.

Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Militari III – Valea Lungă a fost construită pe terenul donat de Dumitru şi Tudora Dumitru din Chiajna. La început a fost construită o capelă, la 28 noiembrie 1943. Între anii 1957-1974 s-a construit biserica actuală. Pictura interioară în stil neobizantin a fost realizată de pictorii Iosif Keber din Târgul Jiu şi Ion Jianu. Pardoseala este executată în mozaic veneţian. Este o construcţie impunătoare, de plan triconic. Pe faţada de vest, deasupra pridvorului, este reprezentată în mozaic icoana hramului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul.

Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” se află în cartierul Drumul Taberei. Această biserică are o înfăţişare personală deosebită, ce constituie o manifestare în contextul arhitectural contemporan al latinităţii creştine. Proiectul a fost elaborat în anul 1994 şi este semnat de arhitecţii Victor Fulicea şi Victor Ilieşiu. Construcţia a început în mai 1995 şi s-a încheiat în anul 1998. Ansamblul arhitectural are trei corpuri principale, biserica în centru şi două corpuri laterale.

*****

Valul demolărilor din timpul regimului ceauşist a sacrificat şi câteva lăcaşuri preţioase din Sectorul 6. Astfel, în 1984 a dispărut biserica Mănăstirii Cotroceni (preţioasa ctitorie a lui Şerban Cantacuzino din 1697) şi lăcaşul bisericii Crângaşi datând din secolul XVI. Această ultimă biserică împreună cu cimitirul Crângaşi au fost dislocate pentru a face loc construcţiilor hidrotehnice de pe râul Dâmboviţa.

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae sau Crângaşi I, ctitorie valoroasă datând din secolul XVI, se afla în incinta cimitirului Crângaşi. Acest frumos lăcaş era situat pe malul înconjurat de crânguri al Dâmboviţei, fiind ridicat în incinta cimitirului Crângaşi. Din nefericire, atât cimitirul cât şi biserica precum şi o parte din cartierul Crângaşi au pierit, fiind sacrificate pentru amenajarea Lacului Ciurel. Biserica deţinea obiecte de valoare religioasă, precum erau Apostolul de la 1683, Cartea de Cult şi Mineiurile dintre anii 1776-1831, Cazania din 1834, etc.

Lista edificiilor religioase din Sectorul 6

Pe teritoriul Sectorului 6 se află 21 de aşezăminte religioase:

De asemenea în Sectorul 6 există următoarele cimitire: