În perimetrul Sectorului 6 se află trei mari cluburi polisportive, care au contribuit constant, prin generaţii de sportivi, la impresionantul palmares olimpic şi internaţional al României: Clubul Sportiv al Armatei, Steaua, cu sediul în cadrul Complexului din Bulevardul Ghencea, nr.35, Clubul Sportiv Rapid de pe Şoseaua Giuleşti (lângă Podul Grant) şi Sportul Stundeţesc.

Cel mai vechi club sportiv, apărut în 1947, a fost Clubul Armatei, care a descoperit şi stimulat, în cadrul instrucţiei militare, talente sportive de excepţie. Astfel, din 1949, echipele nou înfiinţate de fotbal şi handbal cuceresc Cupa României şi de la an la an clubul se dezvoltă cu noi secţii sportive, din anul 1950 căpătând denumirea de C.C.A. În 1961, Clubul Sportiv al Armatei (CCA) primeşte denumirea de Steaua, care a purtat faima succeselor româneşti pretudini în lume. Pe 9 aprilie 1974, în prezenţa a 30.000 de spectatori, este inaugurat stadionul de fotbal Steaua, din complexul sportiv Ghencea. În prezent are următoarele departamente: arte marţiale, atletism, box, caiac – canoe, călărie, canotaj, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, înot, judo, lupte greco – romane, polo, rugby, scrimă, tenis de câmp, tir, volei.  Culorile clubului Steaua sunt roşu-albastru.

Alt club de prestigiu, existent în Sectorul 6, incluzând multiple secţii sportive, dotate cu săli de sport şi un stadion de fotbal, este clubul Rapid din cartierul Giuleşti. Apărut din pasiunea feroviarilor, clubul s-a dezvoltat în timp, cucerindu-şi un palmares remarcabil de trofee internaţionale. Pe data de 25 iunie 1923 s-a constituit Asociaţia Culturală şi Sportivă CFR, la iniţiativa unor muncitori sufletişti, care doreau să se emancipeze prin cultură şi educaţie fizică. Această pasiune comună i-a reunit într-o adevărată familie, în cadrul vechilor Ateliere Griviţa, unde cei mai mulţi îşi câştigau traiul. Primul sport care s-a bucurat de o largă susţinere, a fost desigur, fotbalul. După fotbal, treptat, câştigând şi sprijinul unor ingineri, au luat fiinţă şi alte secţii: trântă, greutăţi, atletism, nataţie, polo, rugby, ciclism, box, volei, baschet, popice, caiac-canoe, handbal. Culorile clubului Rapid sunt alb-vişiniu.

În raza Sectorului 6 se află, lângă palatul Belvedere, un stadion de fotbal ce aparţine Asociaţiei Sportive Club - Sportul Studenţesc Bucureşti. Clubul datează din 11 februarie 1916, când la iniţiativa unor studenţi, care şi-au ales ca preşedinte de onoare pe matematicianul Traian Lalescu, a luat fiinţă un club sportiv cu trei secţii, printre care şi fotbal. Pasionaţi de acest sport, tinerii din echipa de fotbal şi-au desfăşurat activitatea pe terenul de fotbal de la Belvedere (cu o capacitate de 7.000 de locuri), ce aparţinea pe atunci Regiei Tutunului. Din 1954, stadionul revine Sportului Studenţesc. Denumirile anterioare ale echipei au fost: Sporting Club Universitar Studenţesc (1916-1919), Spartak (1946-1947), Centrul Universitar Bucureşti (1948-1954), Ştiinţa (1954-1966), Politehnica (1966-1969), F.C. Sportul Studenţesc (după 1969). Culorile clubului sunt alb-negru.

De asemenea pe raza Sectorului 6 există Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (ANEFS), liceul sportiv “Mircea Eliade şi Clubul Sportiv Şcolar nr.5  (dispune de secţii de atletism, baschet şi handbal).

Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (ANEFS), înfiinţată în 1891 (printre primele instituţii de acest gen din Europa), este găzduită lângă palatul Cotroceni, în clădirea fostului corp regal de gardă al palatului. Iniţial, Academia era plasată în complexul sportiv din dealul Mihai Vodă, dar după demolările masive din 1985 a fost mutată în sediul actual din Şoseaua Cotroceni.  Introducerea educaţiei fizice în sistemul instituţionalizat de învăţământ, a fost înfăptuit prima dată în secolul XVIII (1785), în Germania, urmată apoi de Suedia. În România, organizarea învăţământului sportiv s-a datorat unei personalităţi reprezentate de colonelul Virgil Bădulescu, care după studii temeinice în Germania, a creat în ţară, în anul 1922, Institutul Naţional de Educaţie Fizică (INEF). Virgil Bădescu a reuşit cu inteligenţă şi tenacitate să impună învăţământul superior sportiv şi să formeze primele generaţii de ²dascăli de agerime² (cum îi numea Tudor Arghezi) şi de sportivi de performanţă. Tot lui i se datorează amenajarea sălilor de antrenament, a bazelor sportive din toată ţara, tradiţie care se cere a fi continuată şi astăzi, având în vedere potenţialul sportiv şi performanţele obţinute până acum. ANEFS a avut o activitate prodigioasă în timp, formând generaţii de sportivi şi cultivând interesul şi pasiunea tinerilor, la nivel naţional.