1. Generarea deşeurilor în Bucureşti

Datele referitoare la deşeuri se bazează pe informaţiile obţinute din chestionarele statistice şi pe indicatori de generare. Date mai exacte au fost obţinute în 2002 şi 2003, după introducerea Listei Europene a Deşeurilor. Numărul actual de locuitori este înmulţit cu rata specifică de generare a deşeurilor, 0,9 kg/ loc/ zi.

Aceste valori sunt comparate cu înregistrări ale serviciilor de salubritate cum ar fi  Rosal Grup SA, Rebu, Urban SA, Supercom SA şi Masoti, al căror număr de clienţi este de 1.014.628 (această valoare include şi clienţi din sectorul comercial). Datele primite din evidenţa ţinută de aceste companii privind generarea anuală de deşeuri menajere, din 2003, este semnificativ mai mică decât indicatorul de generare agreat cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului şi utilizat în continuare la elaborarea prognozei de generare, şi anume 0.9 kg/locuitor/zi . Din această valoare, 20% se adăugă deşeurile comerciale, industriale şi instituţionale asimilabile celor menajere. Pentru a ajunge la valori reale, comparabile cu cele din diferite ţări europene similare, această valoare reper va fi baza următoarelor estimări. În raportarea anuală, agenţii de salubritate furnizează date separate pentru deşeurile menajere colectate de la populaţie şi cele colectate de la agenţii economici.

Valoarea pentru cantitatea anuală de deşeuri colectate selectiv este stabilită cu Agenţia Regională de Protecţia Mediului – Bucureşti şi este comparată cu valorile propuse de Asociaţia Română a Producătorilor de Ambalaje. Suma tipurilor de deşeuri colectate separat atinge aproximativ 8% din cantitatea de deşeuri menajere şi comerciale similare cu cel menajer. Valori comparabile din Europa Centrală arată o rată de peste 50% pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Acest fapt indică potenţialul unei dezvoltări viitoare a colectării selective şi în România.

Cantitatea deşeurilor colectate separat de către persoane fizice neautorizate este total necunoscută. Există în jur de 250 de companii care se ocupă de colectarea separată. Presupunând că aceste companii iau o parte din materialele colectate de la persoane fizice neautorizate, o mare proporţie a deşeurilor colectate poate să nu fie înregistrată. Aceasta poate varia între 20-30% din cantitatea înregistrată. Cea mai mare fracţiune din deşeurile colectate separat o reprezintă hârtia şi cartonul cu 47%, urmată de sticlă cu 16% şi metale 14%. Cea mai importantă deosebire în informaţii, există în cazul metalelor. Valorile înregistrate de diferite instituţii variază între 197.000 şi 350.000 tone/ an. Sunt incluse aici şi reziduurile de producţie şi părţi din vehiculele scoase din uz. Din acest motiv, cantitatea estimată de metale, provenite din gospodării trebuie să fie mai mică cu 5% din aceste valori.  Pentru plastic nu sunt disponibile valori exacte, de aceea cantitatea colectată separat se estimează a fi de 2% din totalul materialului colectat separat. Datele privind deşeurile din grădini, parcuri şi pieţe ca şi cele stradale sunt apropiate de valorile considerate ca reper.

2. Colectarea selectivă

De la jumătatea anului 2000, în jur de 210 companii au fost înregistrate oferind servicii de tipul colectării separate şi în amestec a deşeurilor, iar 20% din acestea se ocupă de colectarea deşeurilor de metal, celelalte concentrându-se pe colectarea în amestec din gospodării şi sectorul comercial, precum şi pe colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului, a plasticului (în principal PET), sticlei şi textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale sau filiale exclusive sectorul comercial şi industrial. Majoritatea locuitorilor din Sectorul 6 trăiesc în blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce constă în tobogane de gunoi prin care deşeurile cad de la fiecare etaj într-o încăpere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deşeurile sunt colectate în containere mari sau în pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golită automat sau manual într-un descărcător sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje, care în general nu sunt echipate cu ghene au la dispoziţie containere de diminesiuni mari, plasate uneori câte unul la două blocuri.

Pentru realizarea corectă a colectării selective, populaţia trebuie să sorteze deşeurile menajere de ambalaje (exemplu: cutiile de carton, cutiile din carton pentru lapte şi suc, containere tip PET sau din alte materiale plastice, doze din aluminiu pentru băuturi, ambalaje din sticlă). Pe aceste ambalaje sunt inscripţionate simboluri care oferă informaţii suplimentare despre tipul fiecărui ambalaj. După ce a fost realizată sortarea selectivă, trebuie să le depuneţi la cel mai apropiat punct de colectare selectivă de lângă casa dumneavoastră. Punctele de colectare selectivă conţin o baterie de 3 containere specifice fiecăriu tip de material.

Semnificaţia culorilor

CONTAINERUL ALBASTRU – ambalaje din hârtie, ambalaje din carton şi ambalaj de carton pentru lapte şi suc
CONTAINERUL GALBEN – ambalaje din material plastic, containerele tip PET sau din alte  materiale plastice, doze din aluminiu pentru băuturi, şi alte recipiente metalice
CONTAINERUL VERDE – ambalaje din sticlă pentru băuturi (vin, bere, alcool, sucuri)

Ştiaţi că…

PLASTIC

• Recilarea plasticului reduce consumul de apă şi reduce generarea de CO2 de 2,5 ori
• Cu fiecare tonă de plastic reciclat, se economisesc între 700 şi 800 de tone de petrol brut
• Din deşeurile de ambalaje din plastic se obţin: fibre pentru co­voare, material de umplutură pentru jucăriile din pluş, materiale izolatoare pentru saci de dormit, carcase pentru CD-uri
• Se pot recicla recipientele pentru băuturi, cele pentru produse lactate, ale produselor cosmetice şi detergenţilor, caserolele de plastic şi polistiren şi pungile de plastic
• Nu se colectează selectiv capacele recipientelor care nu sunt din plastic, ghivecele de plastic, produsele mixte (combinaţii de plastic şi metal)

METAL

• Metalul se aruncă în aceeaşi pubelă cu plasticul, cea marcată cu culoarea galben
• Se reciclează dozele de băuturi şi recipientele de conserve

STICLĂ

• Reciclarea unei tone de ambalaj din sticlă permite economisirea a 660 kg de nisip, consumul de energie al unui locuitor timp de o lună, consu­mul menajer de apă al unui locuitor pe o perioadă de patru zile
• Se pot colecta selectiv sticlele de băuturi şi recipientele de pro­duse alimentare, dar nu şi geamu­rile, oglinzile, ghivecele, becurile şi paharele.

HÂRTIE

• O tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani, sau aproximativ cinci metri cubi de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalente de celuloză
• Economie de energie: prelu­crarea maculaturii se realizează cu un consum energetic de 2-3 ori mai redus decât în cazul folosirii fibrelor celulozice
• Un copac absoarbe până la 27 de kilograme de substanţe poluante într-un an
• Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie
• Se pot recicla ambalajele de hârtie şi carton, cutiile de carton pentru băuturi
• Nu se colectează selectiv hârtia cerată şi produsele mixte (hârtie combinată cu metal)

Colectare deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

• Ce să reciclăm?
  Orice aparat electric, electronic sau electrocasnic, baterii non-auto sau corpuri de iluminat. Toate acestea intră în categoria DEEE şi trebuie să fie reciclate.
• Categorii DEEE:
  - Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
  - Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
  - Echipamente informatice şi de telecomunicaţii
  - Echipamente de larg consum
  - Aparate de iluminat pentru lămpi fluorescente (cu excepţia aparatelor casnice de iluminat)
  - Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)
  - Jucării, echipamente sportive şi de agrement
  - Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate sau infectate)
  - Instrumente de supraveghere şi control
  - Distribuitoare automate
  Se pot astfel recupera materiale utile cum ar fi metalele, sticla, plasticul, care mai pot fi folosite. Trebui să fim conştienţi de faptul că unele componente din majoritatea acestor produse pot conţine materiale periculoase precum plumb, mercur, arseniu şi cadmiu. Aceste substanţe toxice nu reprezintă o problemă pentru cei care utilizează aparatele conform scopului pentru care au fost create, însă vor polua consistent mediul înconjurător dacă sunt aruncate laolaltă cu alte deşeuri. Orice deşeu electric recuperat din gospodăriile şi din birourile noastre înseamnă mai puţine materiale periculoase eliminate la întâmplare, mai mult spaţiu disponibil şi mai puţine materii prime cheltuite. Dar mai ales înseamnă costuri mai mici la utilităţi, căci noua generaţie de echipamente electrice şi electronice respectă ultimele standarde de eficienţă energetică, asumate de către toţi producătorii mondiali.
• De ce să reciclăm?
  Pentru că fiecare dintre noi este responsabil pentru deşeurile pe care le produce. Nu putem arunca orice, oriunde, indiferenţi la ce lăsăm în urmă şi la efectele dezastruoase pe care deşeurile le au asupra mediului în care trăim. Ne dorim cu toţii oraşe, străzi, drumuri mai bune şi mai curate. Este momentul ca fiecare dintre noi să facă ceva în acest sens.

• Pentru că reciclarea înseamnă respect pentru lege şi pentru noi înşine. Legislaţia ne obligă să reciclăm pentru a reduce efectele poluării, însă dincolo de obligativitatea aceasta, trebuie să ştim că natura are o capacitate limitată de preluare a deşeurilor noastre.
• Pentru că fiecare copil are dreptul să respire aer curat, să se plimbe prin parcuri şi păduri curate, să se joace în spaţii îngrijite şi să crească într-un mediu sănătos, iar noi adulţii suntem responsabili să le asigurăm aceste condiţii.
• Pentru că deşeurile capătă valoare atunci când sunt reciclate corect. Dezasamblate şi tratate conform standardelor de mediu, deşeurile devin materie primă secundară. Acest lucru înseamnă că resursele naturale sunt folosite eficient.
• Pentru că deşeurile de echipamentele electrice şi electronice pot avea în componenţa lor substante periculoase care, eliberate în aer, apă sau sol au efecte dăunătoare, pe termen lung, asupra hranei noastre, a apei pe care o bem sau a aerului pe care îl respirăm.

3. Puncte de colectare selectivă a deşeurilor în Sectorul 6

În Sectorul 6, în baza parteneriatului dintre Primăria Sectorului 6 şi S.C. URBAN S.A. sunt funcţionale 110 de puncte de colectare selectivă a deşeurilor, dotate cu 330 containere tip IGLU, cu o capacitate  de 3 mc, după cum urmează:

Cartierul Militari - sunt amplasate containere specializate pentru colectarea hârtiei cartonului, sticlei şi plasticului, care pot fi utilizate, în următoarele zone:

• Bulevardul Iuliu Maniu
• Strada Dreptăţii
• Strada Apusului
• Strada Mărgelelor
• Strada Valea Crişului
• Bulevardul Preciziei
• Strada Valea Cascadelor
• Bulevardul Geniului
• Strada Virtuţii
• Strada Orşova
• Bulevardul Uverturii
• Strada Cernişoara
• Strada Ghirlandei
• Arealul cupris de Aleea  Arinii Dornei și Strada Politehnicii
• Strada Piscul Crăsani
• Strada Dâmboviţa
• Strada Bârsăneşti
• Strada Liniei
• Strada Murguţa
• Strada Valea Lungă
• Complex comercial Veteranilor
• Complex comercial Gorjului
• Strada George Calboreanu
• Strada Termocentralei
• Strada Dezrobirii
• Strada Algoritmului
• Strada Stan Bogdan Şerban
• Strada Fabricii
• Strada Moineşti

Cartierul Drumul Taberei - sunt amplasate containere specializate pentru colectarea hârtiei-cartonului, sticlei şi plasticului, care pot fi utilizate, în următoarele zone:

• Bulevardul Timişoara
• Strada Sibiu
• Drumul Sării
• Strada Locotenent Găină
• Drumul Taberei
• Complex comercial Drumul Taberei
• Strada Valea Ialomiţei
• Strada Valea Argeşului
• Strada Râul Doamnei
• Strada Chilia Veche
• Complex comercial Chilia Veche
• Strada Braşov
• Bulevardul Ghencea
• Prelungirea Ghencea
• Strada Valea Oltului
• Strada Dealul Măcinului
• Strada Romancierilor
• Strada Bozieni
• Strada Sănduleşti
• Complex comercial Orizont
• Strada Mihaela Ruxandra Marcu
• Strada Meseriaşilor
• Strada Vlădeasa
• Strada Târgu Neamţ
• Strada Segarcea
• Strada Topolovăţ
• Strada Peştera Scărişoara
• Strada Valea Călugărească
• Strada Valea lui Mihai
• Strada Pravăţ
• Strada Cetatea Histria
• Strada Delineşti
• Aleea Callatis
• Aleea Potaisa
• Strada Valea Prahovei
• Intrarea Lt. Av. Caranda

Cartierele Crângaşi, Giuleşti, Cotroceni (perimetru aparţinând Sectorului 6) - sunt amplasate containere specializate pentru colectarea hârtiei-cartonului, sticlei şi plasticului, care pot fi utilizate, în următoarele zone:

• Şoseaua Cotroceni
• Strada Dr. Dimitrie Brânză
• Calea Giuleşti
• Zona Podul Grant
• Bulevardul Constructorilor
• Complex comercial Giuleşti – piaţă
• Strada Mehadia
• Splaiul Independenţei
• Complex comercial Carrefour Orhideea – latura dinspre Râul Dâmboviţa
• Calea Plevnei
• Strada Corvinilor

• Strada Ghercu Constantin
• Bulevardul Regiei
• Strada Pascal Cristian
• Strada G. M. Zamfirescu
• Strada Alizeului
• Strada Boişoara
• Calea Crângaşi
• Complex comercial Crângaşi
• Strada Economu Cezărescu
• Strada Ceahlău
• Strada Nicolae Filimon
• Strada Ernest Djuvara