Pentru a fi în siguranță în timpul unei inundații, trebuie să te pregătești și să ai un plan de urgență pentru familia ta. 

Te rugăm să consulți acest document: Recomandări comportament inundații , pentru a ști ce să faci înainte, în timpul și după o inundație. 

De asemenea, te rugăm să citești și Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și secetă hidrologică. 

Manualul Primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și secetă hidrologică 

În perioada sezonului rece, numărul de incendii produse la locuințe și gospodării ale cetățenilor crește, iar pagubele materiale sunt de cele mai multe ori însemnate. Uneori, flăcările iau vieți omenești. Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, din neglijența oamenilor, care nu își iau măsurile pentru evitarea acestor tragedii.

Cauze precum sisteme de încălzire defecte, mijloace de încălzire improvizate sau lăsate în funcțiune fără supraveghere, coșuri și burlane de fum defecte ori necurățate sau cenușa, jarul și scânteile sărite din sistemul de încălzire pe materiale combustibile din apropiere, conduc la statistici îngrijorătoare.

La exploatarea sobelor cu și fără acumulare de căldură:

• verificaţi cu grijă sobele, canalele şi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;

• tencuiţi şi zugrăviți cu var partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor;

• curăţaţi canalele şi coşurile de fum premergător sezonului rece;

• montaţi pe pardoseală, în faţa uşii de alimentare cu combustibil, o bucată de tablă cu dimensiunile de 0,50 x 0,70 m;

• nu introduceţi în sobe lemne cu lungimea mai mare decât focarul, nu lăsaţi uşa de la focar deschisă şi nu supraîncălziţi sobele;

• se interzice uscarea lemnelor pe sobele metalice, uscarea rufelor pe cuptorul sobei şi lăsarea nesupravegheată a focului;

• cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale şi se sting cu apă;

• nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi în încăperi unde sunt în funcţiune mijloace de încălzire.

La exploatarea mijloacele de încălzire locale sau centrale care folosesc combustibil lichid şi/ sau gazos se recomandă următoarele măsuri:

• verificarea etanşeităţii conductelor de alimentare cu combustibil;

• interzicerea supraalimentării cu combustibil;

• interzicerea alimentarii cu combustibil lichid atunci când mijlocul de încălzire este în stare de funcţionare;

• curăţarea periodică a conductelor de alimentare şi duzelor de pulverizare;

• interzicerea folosirii buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune sau cu garnituri deteriorate ori cu furtun de cauciuc fisurat;

• la aprinderea focului la aragaz sau sobe alimentate cu gaze naturale se aeriseşte camera, după care întotdeauna se aprinde mai întâi chibitrul şi apoi se manevrează robinetul de alimentare cu gaz;

• montarea centralelor se va efectua numai de către personal autorizat;

• folosirea regulatoarelor de presiune în perfectă stare de funcţionare;

• suspendarea utilizării centralelor termice la apariţia avariilor sau a oricăror altor defecţiuni şi solicitarea intervenţiei persoanelor autorizate pentru înlăturarea deficienţelor apărute.

La exploatarea aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice:

• nu utilizaţi instalaţii electrice defecte efectuate de personal neautorizat, montate direct pe materialele combustibile, cu improvizaţii, cu legături electrice neacoperite de material electroizolant, etc;

• nu suprasolicitaţi circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a acestora;

• nu utilizaţi mijloace electrice de încălzire locală improvizate;

• supravegheaţi permanent mijloacele de încălzire electrice aflate în funcţiune, chiar dacă sunt prevăzute cu mijloace de protecţie (termostat), deoarece acestea pot să nu funcţioneze la parametrii prevăzuţi, şi deconectaţi-le în cazul în care apar defecţiuni.

Respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi adoptarea unei atitudini preventive de către populaţie pot să asigure evitarea unor evenimente negative în urma cărora pot apărea victime omeneşti şi pagube materiale însemnate.

Administrația Națională de Meteorologie și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărie a Apelor vor trimite atenționări hidrologice în cazul următoarelor fenomene:

• Creșteri însemnate de niveluri și debite ale apelor (inundații / viituri)
• Creșteri artificiale de niveluri pe perioada iernii (curgeri de sloiuri, poduri de gheață, îngrămădiri / blocaje de ghețuri – zăpoare)
• Fenomene hidrologice periculoase imediate (scurgeri importante de pe versanți, torenți, pâraie, râuri mici, inclusiv pe râuri necadastrate)

Atenționările sunt împărțite pe trei tipuri de cod:

• COD GALBEN

Se trimite în cazul riscului de viituri sau a creșterii rapide a nivelului apei, situații care nu provoacă pagube materiale importante, dar necesită prudența în cazul anumitor activități. În acest caz, se depășește Cota De Atenție.

• COD PORTOCALIU

Se trimite în cazul riscului de viituri majore care pot duce la revărsări importante și pot afecta gospodării și alte locații. Fenomenele hidrologice prevăzute pot fi periculoase, se pot înregistra pagube economice însemnate și poate fi pusă în pericol viața oamenilor. În acest caz, se depășește Cota de Inundație.

• COD ROȘU

Se trimite în cazul riscului de inundații majore care pot duce la evacuarea oamenilor și a gospodăriilor, pot necesita restricții pentru folosirea podurilor și căilor de transport. Din cauza inundațiilor, se pot înregistra pagube economice însemnate și poate exista un risc semnificativ pentru viața oamenilor. Ăn acest caz, se depășește Cota de Pericol.

Detalii despre tipurile de coduri hidrologice, dar și meteorologice, în documentul de mai jos:

Codificarea atenționărilor meteorologice și hidrologice

Codurile de atenționări și avertizări hidrologice sunt stabilite în funcție de anumite praguri și mărimi de apărare în cazul inundațiilor.

Pragurile pentru precipitațiile măsurate sunt măsurate în funcție de cantitatea de apă acumulată într-un anumit timp. Ele sunt de trei tipuri:

1. pragul de atenție – precipitații care totalizează cantități de 15 l/mp in maxim 3 ore;
2. pragul de alertă – precipitații care totalizează 25 l/mp in maxim 6 ore;
3. pragul de pericol – precipitații care totalizează 25 l/mp/1 oră și care pot produce creșteri bruște de niveluri pe cursurile de apă, curgeri intense de strat de apă pe versanți.

Mărimile caracteristice de apărare, în caz de inundații, sunt împărțite în funcție de topul de zonă afectată, dar și tipul de apă (curgătoare, lac, baraj, gheață).  Astfel, există patru mari categorii:

A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:

1. Faza I de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
2. Faza a II-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
3. Faza a III-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la 0,2 m – 1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.

B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă, în secţiunile staţiilor hidrometrice:

1. cota de atenţie – C.A. – nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, necesitând o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii;
2. cota de inundaţie – C.I. – nivelul la care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea primului obiectiv;
3. cota de pericol – C.P. – nivelul la care pot fi necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri
   deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.

C. Pentru acumulări fazele I, a II-a şi a III-a de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei
în lac şi de debitul afluent şi se calculează de proiectant/expert în ecartul cuprins între Nivelul Normal
de Retenţie (N.N.R.) şi Nivel maxim de exploatare (N.M.E.), stabilite și prin regulamentele de
exploatare.

D. Pentru comportarea barajelor pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare
obiectiv în funcţie de:

1. nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte Nivelul Normal de Retenţie (N.N.R.);
2. atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei.

Valorile limită în comportarea construcţiei sunt:

1. pragul de atenţie – valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;
2. pragul de alertă – modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;
3. pragul de pericol – barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.

E. În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor, se
stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

1. faza I – atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile curg pe cursul de apă şi apar mici îngrămădiri;
2. faza a II-a – atunci când sloiurile de gheaţă se aglomerează şi cresc nivelurile în amonte;

faza a III-a – atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare ce conduc la producerea de pagube prin revărsare în amonte sau prin curgerea sloiurilor în aval ca urmare a cedării zăporului.

Definițiile mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundațiilor

Orașul București are trei linii de apărare împotriva inundațiilor printre care și Acumularea Lacul Morii, care este situat în linia a III-a de apărare a Capitalei.

Lacul Morii a fost contruit în 1986, este realizat printr-un baraj de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ. Suprafața lacului este de 220 ha, iar volumul lacului este de 14,7 milioane m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³.

Hărțile de mai jos arată ce zone ar fi inundate în cazul în care acest baraj s-ar rupe.

Benzi inundabile în cazul ruperii barajului Lacul Morii

Zone inundabile în cazul ruperii barajului Lacul Morii partea 1

Zone inundabile în cazul ruperii barajului Lacul Morii partea 2

În caz de situații de urgență, dezastre naturale sau atacuri aeriene, populația este avertizată, prin intermediul unor alarme acustice.

Mijloacele de alarmare acustice asigură:

• transmiterea de mesaje verbale în direct sau preînregistrate prin intermediul sirenelor electronice;
• emiterea de sunete acustice cu frecvenţe de 200-500 Hz prin mijloace:
  – speciale: sirene electrice de diferite puteri, sirene dinamice cu aer comprimat, motosirene, şi sirene de mână.
  – obişnuite: fluiere cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.

Alarmele acustice sunt de 4 tipuri:

• Prealarma aeriană: transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Sunetul se compune din 3 impulsuri a 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele.
• Alarma aeriană: prevenirea populației despre apariția pericolului imediat de lovire a localității respective. Sunetul se compune din 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele.
• Alarma la dezastre: prevenirea populației asupra pericolului produs de dezastre naturale. Sunetul se compune din 5 impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele.
• Încetarea alarmei: înștiințarea populației că pericolul a trecut. Sunetul se compun dintr-un semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute.

În caz de dezastru natural, atac, accidente sau epidemii, cetățenii trebuie să urmeze pași clari pentru a limita sau evita chiar anumite tragedii. Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență a întocmit un Ghid al cetățeanului, cu  măsurile de prevenire a situațiilor de urgență, dar și comportamentul pe care o persoană trebuie să îl aibă în cazul a 12 astfel de situații. În plus,

Situațiile de urgență cuprinse în Ghid sunt:

1. Incendiul
2. Furtuna
3. Inundația
4. Cutremurul
5. Alunecarea de teren
6. Sezonul rece (temperaturi scăzute)
7. Canicula (temperaturi ridicate)â
8. Accidentul tehnologic
9. Accidentul în care sunt implicate substanțe periculoase
10. Accidentul nuclear și urgență radiologică
11. Muniția neexplodată
12. Epidemiile și epizootiile

Ghidul conține și lista lucrurilor care trebuie să se afle în rucsacul de urgență al unei persoane, dar și care sunt pașii de urmat atunci când anunți o urgență și atunci când se face o evacuare.

Mai jos aveți Ghidul complet, dar și un ghid pentru inundații

Ghidul cetățeanului pentru situații de urgență

Ghid pentru inundații